Aug
19
Eu şi xenofobia
Taguri: Personal
Am lovit un pui de rrom acum vreo… 9 ani. A fost un mic diferend privind transferul posesiei unui obiect – eu n-am înţeles de ce ar fi trebuit să i-l dau şi am fost destul de speriat încât să nu reuşesc să mă explic altfel.
Acum vreo 4 ani i-am susţinut mâna altuia, într-o poziţie a dracului de neconfortabilă, pe scara unei maşini RATB, ajutându-l să coboare la staţia următoare – introdusese “accidental” o mânuţă în buzunarul meu şi mie nu-mi place să-mi fac prieteni atât de repede.
Nu dau bani la cerşetori. Niciunui cerşetor. Iar toţi oamenii care dau bani cerşetorilor sunt nişte idioţi care se simt bine pentru că alţii o duc “mai rău” şi îşi auto-gâdilă orgoliul când dau bani, fiind prea proşti să realizeze că fiecare leu susţine o întreagă industrie a cerşitului şi că cel mai bun lucru ar fi o “grevă a donatorilor”.
Articole similare:Comments
4 Responses to “Eu şi xenofobia”
Leave a Reply
Bai cred ca e mai mult o tenta de rasism in ce spui. Plus generalizezi spunand ca toti tziganii imputiti sunt hoti. Uneori tziganii imputiti sunt ziaristi. Dar nu despre asta e vorba deci imaprtasesc acelasi punct de vedere.
Rasism pe dracu. S-a întâmplat că doar ţigani au încercat să mă fure în felul acesta.
M-am prins. Cel mai bine e sa ii atentionezi civilizat ca au gresit si sa le arzi una peste ochi.
Da….atentionarea asta trebuie sa fie intr-un limbaj pe care il pricep. Aici mai greu.Dar e o tara libera si avem libertatea de a gandi xenofob atat timp cat nu lezam drepturile altor cetateni.