Dragă Mircea…

Filed Under Uncategorized | Leave a Comment

Stau şi mă crucesc cum ai tupeul să trimiţi la publicat pe blogu-ţi vreun text, în condiţiile în care n-ai scris nimic ţâşpe luni, cu excepţia momentului când a murit Pittiş, pe care probabil că şi Băsescu l-a decorat post-mortem, că îl are pe Gheorghiţă apoliticu’ on stand-by cu ordinele alea…

Chiar crezi că nu se prinde nimeni că o faci doar de ochii Internetului?… Din păcate, nu mai reuşeşti să menţii aparenţele constante, ceea ce înseamnă că you’re not riding the wave anymore… It’s riding you.

După cum bine a zis careva odată… Naşpa. Aiurea. Cam nasol.

Am auzit că lipsa de credibilitate doare al dracului de tare.

Felicitări lui Adrian Năstase… care este probabil cel mai bun strateg politic actual. (Nu, cel mai bun strateg politic nu este hăhăitul. Acela este doar cel mai hăhăit dar cum populaţia este una majoritară de căcat…)

…până îi mai rămâne doar de-un ciot, şi se sacrifică liniştit (pe viaţă :D) pentru salvarea relaţiilor româno-italiene.

[Ansel adaugă]: Ask not what your country can do for you… but what YOU can fuck for your country!

Am râs cu lacrimi când mi-a povestit o prietenă cum scumpa ei bunicuţă de la ţară, căreia i-au cumpărat un kit Digi.TV şi îi plătesc ei abonamentul din Bucureşti s-a trezit cu abonamentul suspendat deşi era plătit la zi.
Şi s-au dus ei şi s-au certat cu cei de la RDS şi i s-a reactivat cartela bunicuţei… Dar, ca orice lucru Made by RDS, cartela a fost activată doar pentru canalele porno. Şi uite aşa a mai durat încă 2 săptămâni timp în care bătrânica din Cucuieţii din Munte nu a avut la dispoziţie decât ce canale porno sunt alea distribuite de RDS.

Şi ne suna bunică-mea şi ne povestea ce filme porno a mai văzut. Nu ne venea să credem.

Livrările Cora…

Filed Under Uncategorized | Leave a Comment

Sunt, după cum ştiţi mulţi, execrabile; oameni aceia sunt incapabili să respecte intervale orare de doar 4 ore.

Pentru prietenii adevăraţi :)

Filed Under Uncategorized | Leave a Comment

Are voie omul să se mai şi relaxeze.

Lectură plăcută…

Filed Under Uncategorized | Leave a Comment

Lista Parlamentarilor Expiraţi

Poza cu ursul la miere se potriveşte de minune.

(mulţumiri către Partidul Iniţiativa Naţională)

(cuvinte de nelaudă anticipate pentru toţi iubitorii de preşedinte behăhăit care se vor jura că PD-ul de fapt nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i pute oribil)

Sunt sătul de toţi şmecherii din PNG, alde Becali, Grămoiu & Co., care fac bani de pe urma drepturilor litigioase ale altora, pe motiv că dacă nu vor ei şi pilele lor, nu se întâmplă nimic.

În acest context, înjur din suflet toată administraţia locală din Bucureşti şi din ţara aceasta, care este plină de şpăgari nenorociţi dornici să-şi umfle buzunarele lor, şi garantez că la mine în familie preferăm să ajungă orice proprietate imobiliară revendicată în proprietatea directă a statului (de unde o veţi mai scoate la pulivar peste zeci de ani, dacă veţi reuşi) decât să vă fie semnate vouă drepturile litigioase, către diverşii voştri, la “50% din valoare”, cu valoarea totală estimată pe la cel mult 30% din valoarea de piaţă, deci oferind în realitate nici măcar 15%.

Cu MULTĂ, foarte MULTĂ dragoste!

PS: Dragă Gigi, că tot eşti creştin tu, îţi dedic melodia asta (poate ţi-o traduce Dan Pavel, dacă intră pe “globuri”).

La fel cum a îmbunătăţit Adrian Năstase Registrul Comerţului.

Nu, nu e o glumă. Până la Adrian Năstase (sau, mai corect zis, până în anul 2004 - anul alegerilor, desigur) dura mai mult să-ţi faci o firmă în România sau să faci modificări actelor unei firme decât să faci cam orice altceva. Iar angajaţii de la Registrul Comerţului erau foarte fericiţi şi spuneau că nu va fi niciodată mai bine. Brusc, printr-o OUG, s-a rezolvat totul. Angajaţii Registrului Comerţului scrâşneau din dinţi de ură (sau de frig… aveau sediul la ROMEXPO…) dar au trebuit să se conformeze.

Înţeleg ideea de descentralizare, însă haideţi să recunoaştem: Tot ceea ce facem în această ţară trebuie să fie bazat pe hârtii. Dacă aş avea 1 dolar pentru fiecare dată când am scris o împuternicire pe care scria “Eu, Z, împuternicesc pe mine însumi, adică Z, pentru că nimeni nu vrea să înţeleagă că eu sunt eu dacă nu ştampilez foaia asta de hârtie” aş avea doar vreo 80-100 de dolari.

Ideea e simplă: Redu birocraţia pentru sarcinile care reprezintă cel mai mult din activitatea care interfaţează cu populaţia la un minimum. Pe scurt, ar fi vorba doar despre sarcinile repetitive precum eliberarea de certificate fiscale, dezînregistrarea şi înregistrarea de proprietăţi mobile sau imobile.

Cretinismele gen depui cererea dimineaţă şi primeşti certificatul după prânz trebuie să înceteze. Este absolut anormal ca un om simplu, care are un serviciu, să aibă nevoie de cel puţin 3 zile libere pentru bătaia de joc reprezentată de administraţia publică, pentru orice sarcină este obligat prin lege să efectueze, sau să dea câteva zeci de lei pentru a da o procură cuiva să facă un lucru de căcat.

Dacă vreau un certificat fiscal, ar fi normal să mă duc, să-l cer, şi dacă am toate căcaturile necesare, să se elibereze pe loc, tipărit direct cu o replică a semnăturii cretinului şef de acolo, conţinând şi o adresă web a unităţii administrative unde poate fi verificat de cel care necesita actul (probabil notar, alt birou oficial, etc.) introducând numărul, data actului şi o parolă generată pentru fiecare document, confirmându-se astfel detaliile actului. Nu este foarte mult de cerut şi implementarea nu este atât de dificil de făcut, futu-i.

O idee secundară: Modificarea anului fiscal al tuturor primăriilor a.î. să fie 01 octombrie - 30 septembrie. Astfel se va evita scrierea caietelor de sarcini până-n februarie, licitaţiile în martie, contestaţii până-n iulie şi execuţie din septembrie şi totul va fi decalat un pic. Vom putea avea chiar execuţie pentru licitaţiile de drumuri, spre exemplu, începând din aprilie-mai, a.î. nu s-ar mai amâna lucrările pentru că “s-a stricat vremea”.

Plus, o idee oribilă de centralizare excesivă: Crearea “Agenţiei Naţionale de Date”, instituţie 99,9% IT care ar fi trecută ca interfaţă unică pentru cetăţean în orişice activităţi ce au legătură cu statul, creând fluxuri de lucru pentru toate nevoile cetăţenilor şi prin care s-ar centraliza absolut toate cererile/solicitările cetăţenilor (fie ele primite via Internet, fie ele primite pe hârtie), care instituţie să reprezinte punct de contact unic pentru orice petiţie, să le arhiveze şi urmărească pe toate, şi să bage sula-n coaste primăriilor şi tuturor instituţiilor care nu se conformă.

Bănuiesc că o simplă taxă de 0,5% din veniturile instituţiilor ar acoperi toate costurile acestui mamut, pe care toată lumea l-ar urî pentru că ar prezenta public câte instituţii au întârziat cu răspunsurile sau au oferit răspunsuri nelegale. Desigur, instituţia ar avea şi obligaţia de a da în judecată din oficiu toate instituţiile statului care nu ar respecta legea.

Şi ideea numărul 2: Modificarea stării actualului “ghiseul.ro”, obligând toate instituţiile de stat să se înregistreze în acesta şi să accepte plăţi pentru absolut toate serviciile prin intermediul acestuia, că tot există.


Leapşa venită de la: Raluca şi Serviciul de Comunicare Electronică al PSD.
Leapşa se duce mai departe la: Denis - as in Dennis the Menace, Alex Mihăileanu, Jude în Românica, Băsescu - No stai amu’! El fu’ deja pe la administraţie şi şi-o luat cu 20 de mii de Euro casă pe Mihăileanu, deci a reformat-o şi p-aia - şi Videanu - No că mă tâmpii de-a binelea! Ăsta ar pune toate cererile să se facă cu dalta, pe borduri de la firma lui.


PS: Dacă are careva nevoie vreodată de un dement căruia nu-i pasă vieţile câtor funcţionari publici va afecta iremediabil în mod negativ pentru a implementa vreuna din chestiile acestea, atâta vreme cât primeşte puterea necesară să o facă, daţi-mi un mail.

PPS: Vedeţi şi articolul acesta.

Victore, ştiu că-s articole de umplutură dar totuşi… reciclarea umpluturii pute când dl. jurnalist Florin se copiază pe sine, schimbă 3 cuvinte, şi e plătit pentru toate cele câteva sute.

Articolul de pe 14 octombrie (print screen aici):

Cardiologie: Cei cu inimă grăbită mor mai devreme

de Florin Condurăţeanu

Nu există om pe faţa Pământului care să nu fi simţit că inima lui o ia la ga­lop şi că pulsu-i trece în viteza a cin­cea. De fapt, de multe ori, aceşti oa­meni cu inima grăbită fug la doctor speriaţi că inima lor se zbate ca o pa­să­re în colivie. Şi acolo îi aud adesea pe medici rostind cuvântul “extrasistole”. Extrasistolele reprezintă o bă­ta­ie ­în plus apărută mai devreme faţă de ritmul normal al inimii. De fapt, um­blă o vorbă băncoasă printre me­dici, cum că, “dacă vrei să faci de râs pe un doctor, pune să trateze o extrasistolă”. Extrasistolele sunt ca­rac­te­ris­tice pentru inimile oamenilor tineri. Ele sunt determinate de unele excese precum nesomnul, fumatul în dispera­re, alcoolul în preaplin şi stresul. Un studiu făcut pe studenţi în SUA a ară­tat că 70% dintre ei aveau extrasisto­le în perioada de pregătire a exame­ne­lor. Extrasistolele nu înseamnă că inima este bolnavă, dar se întâmplă ca ele să apară şi pe o inimă bolnavă. Tulburările de ritm ale inimii includ o paletă largă de simptome şi afecţiuni. Colonel doctor Vasile Greere, medic primar şi şef de secţie la Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, atra­ge atenţia şi asupra unor concluzii im­por­tante ale cardiologiei. Se zice că ini­ma este proiectată pentru un nu­măr de bătăi de-a lungul vieţii. Cine consumă mai iute aceste bătăi pre­vă­zu­te pentru inimă moare mai curând. Cine are pulsul mai rar are şanse să trăiască mai mult. De altfel, cei cu puls mai rar au un pronostic cardiovascular mai bun şi înregis­tre­ază mai pu­ţi­ne morţi su­bi­te.

Articolul de pe 04 noiembrie (print screen aici):

Cardiologie: Inimă grăbită

de Florin Condurăţeanu

Nu există om pe faţa Pământului care să nu fi simţit că inima lui o ia la ga­lop şi că pulsu-i trece în viteza a cin­cea. De fapt, de multe ori, aceşti oameni cu inima grăbită fug la doctor speriaţi că inima lor se zbate ca o pasăre în colivie. Şi acolo îi aud adesea pe medici rostind cuvântul “extrasistole”. Extrasistola reprezintă o bă­ta­ie în plus apărută mai devreme faţă de ritmul normal al inimii. De fapt, um­blă o vorbă printre medici cum că “dacă vrei să faci de râs un doctor pune-l să trateze o extrasistolă”. Extrasistolele sunt caracteristice pentru inimile oamenilor tineri. Ele sunt determinate de unele excese precum nesomnul, fumatul, alcoolul şi stresul. Un studiu făcut pe mii de studenţi în SUA a arătat că 70% dintre ei aveau extrasistole în perioada de pregătire a exa­me­nelor. Extrasistolele nu înseamnă că inima este bolnavă, dar se întâm­plă ca ele să apară şi pe o inimă bolnavă. Tul­bu­ră­rile de ritm ale inimii in­clud o paletă largă de simp­tome şi afec­ţiuni. Co­lo­nel dr Va­si­le Greere, medic primar şi şef de sec­ţie la Centrul de Boli Cardiovasculare al Ar­ma­tei, atrage aten­ţia că ini­ma este proiectată pentru un nu­măr de bătăi de-a lungul vieţii. Cine consumă mai iute aceste bătăi pre­vă­zu­te pentru inimă moare mai curând. Cine are pulsul mai rar are şanse să tră­ias­că mai mult. De altfel, cei cu puls mai rar au un pronostic cardiovascular mai bun şi înregistrează mai puţine morţi subite. Frecvenţa normală se si­tu­ea­ză între 60 şi 100 de bă­tăi pe minut, cel mai bine însă este ritmul de 60-80 bătăi pe mi­nut, dar foarte bun este pulsul mai lent, de 50-60 de pulsaţii pe minut.

PS: Îmi place ZOOM.

Trăind în România, cu calitea serviciilor “care este” (referire la dom’ Paravanghelie, şi cu ură spre Videanu), ajungi să apreciezi puţinele lucruri bune, chiar dacă se vede că-s încropite din mers şi că nu-s gândite până la capăt.

Momentan, pizzeria care oferă cea mai bună pizza cu livrare în Bucureşti (deşi doar până la orele 23:00 :(() este Fabio Pizza.

Pros: Pizza foarte bună (recomand Capricciosa), livrare de obicei mai rapidă decât eşti anunţat (funcţie de oră şi de curier…).

Cons:
- 4 lei taxă de livrare dacă nu eşti în zona lor (scutită pentru comenzi de peste 40 lei) - scoateţi-o, că nu consumaţi 1 litru şi ceva de benzină la scooterele voastre pentru dus-întors-ul prin Bucureşti, şi ar trebui să faceţi bani din pizza, nu din taxa de livrare;
- oamenii nu ştiu să acopere telefonul când vorbesc despre ce vrea clientul (”Auzi şi tu, ăsta vrea [...]” - se acoperă telefonul! înainte să te referi la client ca “ăsta”, “asta” sau mai ştiu eu ce…

← Previous PageNext Page →