Nov
12
Dacă dl. Băsescu va dori să se joace și să numească un alt candidat decât cel propus de partidul/partidele care vor reprezenta majoritatea, acesta nu va fi confirmat iar Guvernul Tăriceanu va conduce țara până la alegerile prezidențiale, cel mai probabil cu membri nou confirmați de Parlament, reprezentând adevărata configurație politică a acestuia.
Dacă președintele țării joacă cartea ambiguității constituției, Parlamentul va fi forțat să o facă la rândul său.
Extrase utile din Constituția României:
Art. 110, alin. (1) - Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.
Art. 110, alin. (4) - Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
Cine știe deja astea: Adrian Năstase, Mircea Geoană, Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, Traian Băsescu, Ion Iliescu.
Oct
20
And this is what snapped me out of wherever or whatever the hell kind of slump I’ve been in for the past few months.
Jul
7
Trăim în România și, oricât de mult timp ne-ar ocupa nouă personal asta în fiecare zi, avem și un corp diplomatic care își ocupă cel puțin partea din zi de la serviciu cu a dezvolta relațiile noastre, ale tuturor românilor, cu guvernele altor țări și cu organizații internaționale.
Ca în orice meserie, avem diplomați buni, mai puțini buni, foarte buni, incredibil de proști sau WOW. WOW în sensul că vezi persoane care într-adevăr te depășesc intelectual și pe care le respecți instinctiv.
Din păcate însă, noi suntem români. Ceea ce înseamnă că arareori apreciem valorile, și mai rar le promovăm, iar apoi, dacă cineva este sau nu este o valoare, o aruncăm la gunoi când împlinește vârsta de pensionare, care o mai fi acum.
Sunt perfect de acord că foarte mulți așa-ziși “bătrâni” ocupă diverse funcții și scaune degeaba în multe instituții de stat din România, având printre atuurile lor doar faptul că rădăcinile pe care și le-au împlântat în funcție acum zeci de ani au devenit parte din organele de stat în sine.
Diplomația însă, sau Ministerul Afacerilor Externe al României, pentru a fi cât mai direct și franc cu putință, nu este, să zicem, o primărie. Personalul MAE nu este personal administrativ de cea mai joasă speță. (OK, poate sunt cam dur cu primăriile, dar părerea pe care o am este personală și mi-o pot susține.)
Diplomații de carieră, adevărații diplomați (pentru că nu mă refer aici la nu știu ce tută intrată în minister pentru că tatăl prietenului este politician sau nu știu ce tut căzut din lună în minister, etc.) se dezvoltă greu. Nu pentru că ar avea probleme de dezvoltare ci pentru simplul fapt că diplomația este de fapt un web de pile, cunoștințe și relații care se dezvoltă cu mult mai greu decât relațiile cu vecinii de bloc sau alte asemenea.
În mai toate țările către care ne uităm, ca și popor, cu jind, și pe care îi respectăm și le ținem până și sărbătorile, ca mai răs-alaltăieri, diplomații de carieră sunt păstrați în sistem. Reprezintă valori de ceea ce noi numim în argou P.C.R. (pile, cunoștințe și relații, pentru cei ce citesc pe diagonală).
La 65 de ani pentru bărbați, România își consideră diplomații fosile și îi dă afară, îi trimite la pensie. Sau, mai bine zis, la 65 de ani pentru bărbați și nu știu cât pentru femei, Direcția Personal aplică, foarte nevoalat, trimiterea dracului acasă pentru faptul că… gata.
Ce contează că în toată Asia nu poți trimite un diplomat tânăr ca și ambasador pentru că toate popoarele de acolo respectă vârsta și sunt crescute cu ideea că doar bătrânii dețin inteligența necesară pentru asemenea poziții. Nu, nene, noi trimitem și “puștani” de sub 40. Și nu cred că popoarele de acolo își vor schimba ei obiceiurile de mii de ani doar pentru ca noi “promovăm tineretul”
Ce contează că țări precum SUA, Germania, Franța, își utilizează și răs-utilizează valorile pentru că astea nu apar peste noapte. Și chiar dacă apar vreodată, tot au nevoie să reziste la testul timpului.
Mi-aș dori foarte mult ca vreunul dintre politicienii acestei țări să-și dea seama de acest lucru. Dar majoritatea nu pot reuși pentru că în realitate le pasă de bunul mers al țării cam cum îi pasă lui Țața Leana de tendințele inflaționiste cauzate de supraîndatorarea populației.
Avem și oameni cărora ar putea să le pese. Oameni care au ocupat funcția de ministru de externe și care îi înțeleg nevoile specifice și care, ajungând și ei la vârste mai înaintate decât pe vremea când ocupau funcțiile respective, poate își dau seama că abia acum au început să-și depășească potențialul pe care ei și-l credeau maxim acum câțiva ani.
Și întreb dacă vă pasă și dacă intenționați să faceți ceva pentru a păstra valorile diplomației românești în diplomație, spre a nu mai trimite acasă oameni care timp de 40 și ceva de ani au citit sute de pagini pe zi și au întreținut relațiile acestei țări cu întreaga lume, spre a își irosi inteligența și aptitudinile în uitare.
Vă întreb acest lucru pe dvs., domnule Adrian Năstase, și pe dvs., domnule Mircea Geoană, menționându-vă numele în ordinea în care ați ocupat funcția de Ministru al Afacerilor Externe, având în vedere că partidul pe care îl reprezentați, separat sau împreună, va deține în mod clar acest portofoliu în 4-7 luni.
NB: Sunt un copil de Externe care datorează în mod indirect instituției cam tot ceea ce a reușit vreodată în viață până acum. Și deși am fost crescut, ca mai orișice copil de Externe, pentru a fi cândva o parte a acestei instituții, m-am ferit de ea ca de dracu’ pentru că, așa cum o văd eu, promovăm prea mult servilismul și prea puțin valoarea, încurajăm diplomații să pass the buck și să se ascundă sub semnături și descurajăm inițiativa reală, și doar o mână de oameni din minister reprezintă nucleul de fier al acestuia, care reușește să îl mențină la linia de plutire, ba chiar să obțină și performanțe, însă o mână de oameni reprezintă, totuși, doar o mână de oameni.
Jul
4
Bun… Mulți nu vor înțelege de ce mi se pare atât de haios așa ceva, însă oricine are peste 200 de domenii și știe cât de greu este să le protejezi va râde-plânge.
Pe scurt, ICANN.COM și IANA.COM, care de obicei redirecționează la .ORG-urile celor două organizații (care sunt bonul și bona Internetului și fac în general o treabă de căcățel, susținând prin încetineala în a lua decizii benefice posesorilor de domenii furturi care au loc zilnic), au fost furate vreme de câteva zeci de minute, registrarul Register.com fiind temporar prostit indus în eroare de un request de transfer.
BTW, recomandare personală: Moniker este cel mai sigur registrar actualmente și are prețuri la fel de mici ca ale oricărui alt registrar dacă știi să dai un search. Iar personalul de suport știe cu ce se mănâncă domeniile și nu vei rămâne niciodată șocat de cretinism cum vei rămâne la NameCheap.
Jun
20
Sau poate că nu-i aşa de mare norocul, afară doar dacă Google a cumpărat echipa Rapid şi scrie mai ca fanii jocului 
Jun
17
99% (cifră inventată) dintre românii pe care-i cunosc, dacă-i întreb ce-şi doresc de la viaţa lor profesională, îmi vor spune că vor stabilitate.
O mentalitate cretină, adevărata moştenire comunistă care garantează României stabilitatea de căcat în care se tot află din ‘89 încoace, căci ea nu se pliază bine pe capitalism.
De ce zic că e cretină?
Păi, să vedem:
- vă scade enorm şansele de a vă pune pe picioare propriile afaceri;
- vă ajută la menţinerea mentalităţii de sclav la locul de muncă, pentru că vreţi stabilitate;
- vă ajută stăpânii patronii să vă dea salarii cât mai mici, pentru că voi vă doriţi stabilitate şi nu aţi ajuns, ca şi forţă de muncă, la masa critică de oameni capabili care să ştiţi să vă luptaţi pentru ceea ce meritaţi;
- vă ajută să nu gândiţi pentru voi înşivă;
- vă ajută să vă feriţi de răspunderea de a eşua;
- vă dă senzaţia aceea comunistă că faceţi ceva bun, că ajutaţi la stabilitate.
A, şi eram să uit: Îmi provoacă mie scârbă!
Rezultatele
Păi o parte le-am menţionat mai sus însă mai sunt şi altele.
Refuzaţi să vedeţi binele financiar al independenţei, afacerilor proprii, cu momentele lor bune şi cu cele proaste, care însă sunt de obicei pe deplin şi peste satisfăcute financiar de momentele bune, şi alegeţi sclavagismul stabilităţii, a celor minimum 8 ore de lucru + 2 ore jumate în trafic (vorbesc de Bucureşti, poate prin alte zone faci mai puţin pe drum), ajungând apoi acasă, cel mai probabil spre ora 17-18, împreună cu toţi ceilalţi care muncesc în aceleaşi condiţii, fiind împreună prinşi fie la stopuri prea lungi pentru a mai putea face ceva acasă, fie prin transportul în comun plin de transpiraţi care de mult nu au mai interacţionat cu săpunul, începând preludiul la telefon pentru ca odată ajunşi acasă să mai aveţi timp şi de altceva, picând probabil rupţi de oboseală la ore prea târzii, dacă mai staţi şi noaptea, sau prea mici dacă nu sunteţi genul, doar pentru a vă trezi în ziua următoare la aceeaşi oră mizeră.
Şi, mi se pare mie, în cele mai multe cazuri, nu în toate, renunţaţi la şansele voastre de reuşită reală în viaţă, pentru o viaţă stabilă şi plină de realizări de nimic, în care renunţaţi şi la independenţa voastră, datorită adevăratelor voastre motive: frica voastră de nereuşită, frica voastră că nu sunteţi destul de buni, frica voastră că nu vă puteţi depăşi condiţia.
…Detest felul în care vă bateţi joc de voi înşivă. Meritaţi mai mult decât vă oferiţi.
May
31
M****ilor care încearcă să mintă si să demoralizeze populaţia… multă mu**.
Oprescu nu s-a retras din cursă.
May
29
Peste tot, trepăduşii iubitori de tot ce e Băsesc şi portocaliu scârbit, au început anti-campanii la adresa lui Oprescu. Unii plătiţi, alţii de plăcere, majoritatea sugându-şi cuvintele din acelaşi loc, desigur.
Doar un mic exemplu de ce înseamnă “dialog” pentru cei care vor să-l atace pe Oprescu.
May
22
Pâna mai ieri, orice rahat de recomandată primită pe firmă pentru care trebuia să-mi mişc cele 3 litere la oficiul poştal rezulta în a tipări yet încă o delegaţie de “Eu, Z, mă împuternicesc pe mine să ridic asta. Semnat: Z”.
Ieri am ajuns la poştă pentru acelaşi motiv.
Tanti de la recomandate spune: “Dar asta nu e delegaţie de la noi”.
Z rămâne şocat (ştiut fiind că delegaţia trebuie să fie de la destinatar, nu de la intermediar), decide făcut pe angajatu’ prost pentru că oricum nimeni nu citeşte vreo delegaţie suficient cât să vadă că Z este atât delegatul cât şi delegatorul.
Tanti poştăriţa, văzând faptul că Z face pe prostul şi nu deţine vreo ştampilă la el pentru a rescrie vreun căcăţel de delegaţie, dispare 5 minute, revine, cere 15 bani pentru Xerox, primeşte 15 bani pentru Xerox, dă copie delegaţie înapoi lui Z şi explică: “Originalul rămâne la noi. Când mai primiţi ceva veniţi cu copia asta.”
Şoc. Luat scrisoare. Făcut 5 paşi în oficiu. Uitat pe delegaţie. Minunat. Acum delegaţie avut număr de înregistrare Poşta Română. Acum trebuit cărat alt rahat de foaie după mine de fiecare dată…
Futu-i. Câtă inteligenţă.
May
16
Pe scurt: pitzipoanca.org e un site de vizitat şi de adăugat în feed reader pentru hohotele de râs pe care ţi le va cauza atâta timp cât nu eşti cumva un manelist cretin căruia-i place curvetul prost.
Pe lung: Am aflat de el de la prietena mea, căruia i-a fost distrasă atenţia spre el de verişoara-i de liceu, care mai are a face cu mediul hispace my5 sau cum or fi chestiile alea şi află de asemenea site-uri fenomenale aparent de diverse tipe de pe forumul culinar.ro şi eu am presupus că de la vară-sa pentru că îmi place să presupun că sunt omniscient şi uneori mi-e lene să întreb.
De vreo câteva zile, Bad Pitzi makes my day, de câteva ori pe zi, prin comentariile-i haioase la poze de maneliste “inteligente” 