• 

• Prea lungă adresa?...

  Şi eu o tastez greşit... Aşa că poţi intra via www.traiminromania.com şi nu va trebui să mai înjuri adresa asta lungă :)

• Blogroll

  • Adrian Năstase
  • Arhi
  • Blogul TSD
  • Dan A. Petre
  • Darius (Jegul)
  • de ce?
  • Denisa Lala
  • Groparu’
  • InnOcente*
  • Macabroo
  • Mircea Geoană
  • Pietricele pe/bătând câmpii
  • piticu
  • PSD - Comunicare Electronică
  • WhIteWolf

• Archives

  • July 2008
  • June 2008
  • May 2008
  • April 2008
  • March 2008
  • February 2008
  • January 2008
  • December 2007
  • November 2007
  • October 2007
  • September 2007
  • August 2007
  • July 2007
  • June 2007
  • May 2007
  • April 2007
  • March 2007
  • February 2007
  • January 2007
  • December 2006
  • November 2006
• Search for:

Şi nu mă refer la vreun ministru, dragi cârcotaşi băşinişti care visaţi un ministru al justiţiei blond, feminin şi cu un loc de parcare rezervat oriunde-n Bucureşti.

Mă refer la prostie din cea mai pură, emanată de la judecătorii care este, şi este nişte incompetenţi din toate punctele de vedere iar greşelile mele gramaticale impuse nu se compară cu gândirea cretinoidă pe care o pot expune aceştia într-o motivare la orice.

Vrei exemple?… E netu’ plin de ele, însă faptul că justiţia este proastă este clar dacă citeşti trei rânduri şi vezi cum se scarpină judecătorii în cele trei litere după ureche cu mâna opusă literei care trebuie şi nu reuşesc să exprime nimic altceva decât că sunt prea proşti pentru a fi clari şi încearcă, asemeni unei întregi clase de pseudo-intelectuali care consideră cretin că cântarea unor formule învechite sau a unor lungi şi rar utilizate cuvinte i-ar face mai inteligenţi, să îi imite.

Mr. Georgian Surdu, General Director of RA-APPS, isn’t kind enough to present to the country the details regarding his estate…

Just curios… does anybody out there give a damn?

No matter… I’ll send an email to the Government myself.

Dl. Georgian Surdu, directorul general al RA-APPS, nu binevoieşte să prezinte ţării detaliile privind averea sa…

Sunt şi eu curios… îi pasă cuiva?

Trimit eu mail la Guvern… de ce nu?…

I accept the results of the vote, in that I will have a cell phone thief as head of state, but I would like to find out from the “competent authorities” where 87339 initially inexistent voters appeared from. I am but a curios citizen who knows how to read and count

1. As per this file which was downloaded from the site of the Central Electoral Office, there were 18212970 voters.

2. As per this recording, there were a total of 18300309 voters. Which is this?

I would like to find out the truth about the 87339.

Accept rezultatul votului, şi anume că voi avea un hoţ de telefoane mobile în fruntea ţării, însă doresc să aflu de la “organe” de unde au apărut 87339 de alegători inexistenţi iniţial. Sunt doar un cetăţean curios care ştie să citească şi să numere

1. Conform acestui fişier preluat de pe site-ul BEC, existau 18212970 alegători.

2. Conform acestei înregistrări, au existat 18300309 alegători. Măi să fie!

Aş dori doar adevărul despre cei 87339.

Dacă eşti interesat să vezi un film cu adevărat despre România politică, te invit să vizionezi Ticăloşii.

Legat de articolul anterior, să zicem că o companie străină ar cumpăra o companie română de la asociaţii români ai acesteia. Poate chiar în scopuri de optimizare fiscală.

Păi, atunci ar trebui înregistrată modificarea la Registrul Comerţului, desigur, în conformitate cu birocraţia în vigoare a statului de nedrept România. Pentru că trăim în epoca Internetului, ne-am duce întâi pe site-ul www.onrc.ro, să căutăm informaţii… Şi le-am găsi. Astea ar fi: Informaţii.

Şi citind noi acolo am da de punctul 8: “Dacă este cazul, certificatul de bonitate pentru persoanele juridice nerezidente care au dobândit părţi sociale prin cesiune/moştenire, emis de o bancă din ţara de origine, precum şi actul de înregistrare al acestora (copii traduse şi legalizate);”

Mă voi lega doar de acel certificat de bonitate… Sună inteligent şi deştept, nu-i aşa… În fine, prin SUA nu există “certificate” d-astea standard şi nu este totul standardizat (nefiind comunism). Fiind şi eu curios despre ele, am întrebat (prin email) la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti…

Întrebarea a sunat cam aşa:

“1. Ce este acest certificat de bonitate emis de bancă?
2. Care este conţinutul solicitat de minunatul stat roman pentru acest document.”

Răspunsuri primite… (că au fost 2, eu nefiind mulţumit de primul)

1. “Pentru informaţii despre certificatul de bonitate, trebuie să vă adresaţi la Bancă.”

Like what?… Chiar nu se mai aplică prevederile OG 27/2002 în România? Adică îl văd pe dom’ President Băselu în fiecare zi ocupându-se de petiţii, în conformitate şi super-conformitate şi extra-conformitate cu OG 27/2002 şi cei de la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti răspund încălcând legea… fără a furniza o fundamentare legală a răspunsului, fără nimic?… Mmmda.

2. “Pentru informaţii şi consultanţă vă rog să vă adresaţi Serviciului de Asistenţă Societăţi Comerciale - etaj 1 - sediul Str. Intrarea Sectorului nr. 1, sector 3 - Pasaj Muncii - lângă Biserica Sf. Constantin şi Elena”

… Wow… 215 caractere de răspuns (diacriticele puse de mine, desigur), distribuite după cum urmează:

a. “Pentru informaţii ” - 18 caractere - Da, asta vreau, informaţii… (pasaj util)
b. “şi consultanţă ” - 15 caractere - Nu, mersi… vreau informaţiile! (pasaj inutil)

c. “vă rog să vă adresaţi ” - 22 caractere - Aşa, aşa… exact vouă, nu? Aşa cum zice legea, nu? (pasaj util)

d. “Serviciului de Asistenţă Societăţi Comerciale ” - 46 caractere - Nu… vedeţi voi, vreau să mă adresez vouă fără să vă dau bani pentru această informaţie, PENTRU CĂ SUNTEŢI OBLIGAŢI PRIN LEGE SĂ-MI RĂSPUNDEŢI… (pasaj inutil)

e. “- etaj 1 - sediul Str. Intrarea Sectorului nr. 1, sector 3 - ” - 61 caractere - Mersi, ştiu adresa… (pasaj util)

f. “Pasaj Muncii - lângă Biserica Sf. Constantin şi Elena” - 53 caractere - Zău, chiar o ştiu… (pasaj inutil)

Total: 53.02% inutil, 46.97% util şi ceva rest la ambele…

Mai mult au binevoit a nu-şi face treaba decât a şi-o face… Încălcare gravă a unei legi, zic eu.

Am pus aceeaşi întrebare la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Permiteţi-mi să îi laud sincer pentru faptul că de fiecare dată când le-am adresat vreo întrebare, au răspuns în termenul cuvenit, furnizând un răspuns fundamentat legal, uneori (ca şi în acest caz) contrazicând cutumele Oficiilor Registrului Comerţului de pe lângă Tribunale, care uneori rămân blocate în “Las-o bă că merge aşa”.

Citat din răspunsul dânşilor, la aceleaşi întrebări de mai sus:

“Pentru înregistrarea în registrul comerţului a actului modificator al actului constitutiv prin care se efectuează transmiterea părţilor sociale către o persoană juridică nerezidentă nu este necesar certificatul de bonitate emis de o bancă din ţara de origine.

Prin urmare, la oficiul registrului comerţului se vor depune, dpă caz, documentele prevăzute la nr. 22 din Ghid, cu precizarea că actul necesar la punctul 8 este un certificat, în traducere legalizată, de la registrul în care este înmatriculat comerciantul din străinătate, care să ateste existenţa societăţii.”

Este semnat “DIRECTOR GENERAL - Eugen GHIULEA”. Având în vedere că orice lucrare este în realitate adresată de departamentul de specialitate, permiteţi-mi să felicit departamentul de specialitate al ONRC pentru că nu şi-a declinat competenţa în mod continuu (precum colegii lor mai mici de la ORCTB), precum şi pe dl. Eugen GHIULEA (de care de altfel nu cunosc nimic) pentru faptul că îşi ţine instituţia într-o stare de funcţionare normală şi legală!

Şi non-aplauze doamnei Luiza GRIGORESCU, director al Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, pentru slaba funcţionare a departamentului “de specialitate”.

Şi vă rog frumos să ţineţi minte, dragii mei bugetari (chiar şi dacă vă auto-finanţaţi - căci tot eu şi alţii ca mine vă plătesc salariile, oricum ar fi), sunteţi în serviciul cetăţeanului… Zău! Cetăţeanul nu este în serviciul vostru. Cetăţeanul vă dă bani, clar?, BANI!, pentru a munci pentru el. Vă rog să vă respectaţi atribuţiile astfel încât să pot scrie aici articole despre… nemurirea sufletului, cât de bine mă simt ca cetăţean, cât de mult respect (versus cât de “umplut de respect mă”) simt din partea funcţionarilor, etc.

Şi ca să termin acest document într-o notă optimistă, aş dori să mulţumesc frumos şi din suflet tuturor funcţionarilor publici şi persoanelor angajate în instituţiile publice care chiar lucrează pentru cetăţean (nu pentru salariu) şi care dau dovadă de respect faţă de cetăţean. Sunteţi foarte puţini însă acelora dintre voi pe care am avut norocul să vă întâlnesc, ţin să spun că vă apreciez şi că mă faceţi să cred că mai există speranţă. Mersi!

O spun pentru că am primit răspunsul lor. Pe scurt, se spală pe mâini pentru că… nu le-am dovedit că mi-a fost încălcat un drept.

Nestimaţii mei reprezentanţi… îmi provocaţi greaţă.

Sper să existe Avocatul Poporului.

Ca şi cetăţean al acestui stat presupus democratic, vreau şi eu din tot sufletul ca Avocatul Poporului să ridice o excepţie de neconstituţionalitate împotriva art. 13 al OUG 131/2006 prin care statul român primeşte dreptul de a-mi viola mie mailul (eu îmi criptez comunicarea cu serverele prin SSL/TLS, deci oricum voi ruga acele persoane care ascultă fluxul de mailuri să mă… TEXT CIFRAT FĂRĂ MOTIV).
Constituţia… României spune la art. 28 “Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil.”

OUG 131/2006:

[...]

Art. 13. Articolul 16 va avea următorul cuprins:
“Art. 16. - (1) Când sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea uneia dintre infracţiunile atribuite prin prezenta lege în competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, în scopul strângerii de probe sau al identificării făptuitorului, pot fi dispuse în condiţiile Codului de procedură penală ori ale legilor speciale următoarele măsuri:
a) punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora;
b) punerea sub supraveghere, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor;
c) accesul la sisteme informatice.
(2) Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pot dispune să li se comunice, în original sau în copie, orice date, informaţii, înscrisuri, documente bancare, financiare ori contabile şi alte asemenea, oricărei persoane care le deţine ori de la care emană, aceasta fiind obligată să se conformeze, în condiţiile alin. (1).
(3) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la alin. (2) atrage răspunderea juridică, potrivit legii.
(4) Măsurile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) pot fi dispuse de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pe o durată de cel mult 30 de zile. Pentru motive temeinice aceste măsuri pot fi prelungite de procuror prin ordonanţă motivată, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. Durata maximă a măsurilor dispuse este de 120 de zile.
(5) Măsura prevăzută la alin. (1) lit. b) poate fi dispusă de judecător, potrivit dispoziţiilor art. 91^1 - 91^6 din Codul de procedură penală, care se aplică în mod corespunzător.”
Ceva pute aici (şi eu folosesc odorizante de cameră).

Mi-e greaţă, din nou. Şi e abia miercuri dimineaţă.

Avocatul Poporului trebuie să intre pe fir, doarece aceeaşi Constituţie (a României!) spune la art. 146, lit. d) că Curtea Constituţională (cacofonie intenţionată) se poate pronunţa asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicată de Avocatul Poporului.

Odată cu sărbătorirea Zilei Naţionale a României, legiuitorii noştri au decis să impună un nou Cod Rutier.

Ştiu că s-a zis deja totul despre el, pe toate canalele posibile şi imposibile dar m-am uitat peste el atunci când a fost publicat online în Gândul. Din păcate văd că nu mai e fişierul acolo dar… măcar mai e articolul. La momentul respectiv Codul Rutier urma să intre în vigoare de la 20 septembrie 2006 dar sunt sigur că textul nu s-a schimbat mult după acea amânare.

Chestiune de interes:

Art. 72

(1) Pietonii sunt obligaţi să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers.

[Comentariu: Sună destul de clar... dacă este o maşină parcată pe trotuarul existent şi ai ieşit pe carosabil în scurtul tău drum de la X la Y, ai încălcat acest alineat.]
[...]

(4) Pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector.

[Comentariu: Presupunând că eşti lovit de o maşină în timp ce încălcai alin. (1) de mai sus fiindcă nu puteai să mergi pe maşinile parcate pe trotuarul existent, că de... legea spune de existenţă şi nu de practicabilitate... eşti şi vinovat - Felicitări!]

Şi acum intervine rolul titlului alternativ al articolului.

Eu nefiind expert în drept internaţional am cerut informaţii Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aş dori să-i mulţumesc pe această cale celui a cărui semnătură era pe răspuns, d-lui Comisar Şef de Poliţie Jianu Dumitru, Director în cadrul Direcţiei Poliţiei Rutiere, Inspectoratul General al Poliţiei Române, precum şi persoanelor din subordinea sa, care probabil au elaborat răspunsul timp de 28 de zile de la primirea întrebării (nu că aş fi numărat). Am încercat să le mulţumesc prin email dar un oarecare MAILER-DAEMON mi-a zis că “user is over quota” - No comment
Citat conţinând esenţialul răspunsului primit:

La elaborarea textului alin.(1) al art. 72 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2006, au fost avute în vedere prevederile art. 20 pct. 3 şi 4 din Convenţia asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena în 1968, ratificată de România prin Decretul 318/1980, care stipulează:
3. Dacă nu este posibilă folosirea trotuarelor sau acostamentelor ori în absenţa lor, pietonii pot circula pe partea carosabilă; atunci când există o pistă pentru biciclete, iar densitatea circulaţiei le permite, ei pot circula pe această pistă, dar fără a jena circulaţia bicicliştilor sau motocicliştilor.
4. Atunci când pietonii circulă pe partea carosabilă, în aplicarea paragrafelor 2 şi 3 din prezentul articol, ei trebuie să circule cât mai aproape posibil de marginea părţii carosabile.
Aşa cum puteţi observa, textul Convenţiei este imperativ şi a fost preluat, integral, de legislaţia rutieră română, în strictă concordanţă cu prevederile art. 11 alin. (1) din Constituţia României care prevede următoarele: Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

1. Acum sincer, voi credeţi că domnul poliţist prezent la constatarea izbirii pietonului (licenţă poetică) este perfect informat asupra Convenţiei asupra circulaţiei rutiere, încheiată la Viena în 1968?

2. Şi cine va informa pietonul că nu e de vină?

3. Iar şoferul? Şoferul (eu, tu, o cunoştinţă, oricine), care nu a mai făcut imposibilul pentru a salva acel pieton din mijlocul străzii, crezând că este apărat de acel art. 72, cine îi spune şoferului de convenţia aceea, care îl transformă brusc în vinovat? Când? Aha… abia atunci. Nasol moment.