• 

• Prea lungă adresa?...

  Şi eu o tastez greşit... Aşa că poţi intra via www.traiminromania.com şi nu va trebui să mai înjuri adresa asta lungă :)

• Blogroll

  • Adrian Năstase
  • Arhi
  • Blogul TSD
  • Dan A. Petre
  • Darius (Jegul)
  • de ce?
  • Denisa Lala
  • Groparu’
  • InnOcente*
  • Macabroo
  • Mircea Geoană
  • Pietricele pe/bătând câmpii
  • piticu
  • PSD - Comunicare Electronică
  • WhIteWolf

• Archives

  • November 2008
  • October 2008
  • July 2008
  • June 2008
  • May 2008
  • April 2008
  • March 2008
  • February 2008
  • January 2008
  • December 2007
  • November 2007
  • October 2007
  • September 2007
  • August 2007
  • July 2007
  • June 2007
  • May 2007
  • April 2007
  • March 2007
  • February 2007
  • January 2007
  • December 2006
  • November 2006
• Search for:

99% (cifră inventată) dintre românii pe care-i cunosc, dacă-i întreb ce-şi doresc de la viaţa lor profesională, îmi vor spune că vor stabilitate.
O mentalitate cretină, adevărata moştenire comunistă care garantează României stabilitatea de căcat în care se tot află din ‘89 încoace, căci ea nu se pliază bine pe capitalism.

De ce zic că e cretină?

Păi, să vedem:
- vă scade enorm şansele de a vă pune pe picioare propriile afaceri;
- vă ajută la menţinerea mentalităţii de sclav la locul de muncă, pentru că vreţi stabilitate;
- vă ajută stăpânii patronii să vă dea salarii cât mai mici, pentru că voi vă doriţi stabilitate şi nu aţi ajuns, ca şi forţă de muncă, la masa critică de oameni capabili care să ştiţi să vă luptaţi pentru ceea ce meritaţi;
- vă ajută să nu gândiţi pentru voi înşivă;
- vă ajută să vă feriţi de răspunderea de a eşua;
- vă dă senzaţia aceea comunistă că faceţi ceva bun, că ajutaţi la stabilitate.

A, şi eram să uit: Îmi provoacă mie scârbă!

Rezultatele

Păi o parte le-am menţionat mai sus însă mai sunt şi altele.

Refuzaţi să vedeţi binele financiar al independenţei, afacerilor proprii, cu momentele lor bune şi cu cele proaste, care însă sunt de obicei pe deplin şi peste satisfăcute financiar de momentele bune, şi alegeţi sclavagismul stabilităţii, a celor minimum 8 ore de lucru + 2 ore jumate în trafic (vorbesc de Bucureşti, poate prin alte zone faci mai puţin pe drum), ajungând apoi acasă, cel mai probabil spre ora 17-18, împreună cu toţi ceilalţi care muncesc în aceleaşi condiţii, fiind împreună prinşi fie la stopuri prea lungi pentru a mai putea face ceva acasă, fie prin transportul în comun plin de transpiraţi care de mult nu au mai interacţionat cu săpunul, începând preludiul la telefon pentru ca odată ajunşi acasă să mai aveţi timp şi de altceva, picând probabil rupţi de oboseală la ore prea târzii, dacă mai staţi şi noaptea, sau prea mici dacă nu sunteţi genul, doar pentru a vă trezi în ziua următoare la aceeaşi oră mizeră.

Şi, mi se pare mie, în cele mai multe cazuri, nu în toate, renunţaţi la şansele voastre de reuşită reală în viaţă, pentru o viaţă stabilă şi plină de realizări de nimic, în care renunţaţi şi la independenţa voastră, datorită adevăratelor voastre motive: frica voastră de nereuşită, frica voastră că nu sunteţi destul de buni, frica voastră că nu vă puteţi depăşi condiţia.

…Detest felul în care vă bateţi joc de voi înşivă. Meritaţi mai mult decât vă oferiţi.

Şi-ţi va da mai puţini bani decât ai cerut dacă nu prea mai are bani, scriindu-ţi drăguţ “distribuire parţială” pe chitanţă însă desigur că-ţi va lua de pe card toată suma pe care ai îndrăznit să o soliciţi iniţial şi va trebui să faci tu cerere de refuz de plată la banca ta pentru a primi cealaltă parte înapoi.

Ce minunat. Încă o bancă de rahat.

Am intrat astă-seară în ING Office-ul de pe Drumul Taberei. Ambele bancomate fiind ocupate, am avut niţel de aşteptat.
Tipul care era la bancomatul mai din spate şi ştia că urmează să plece primul mi-a aruncat o privire ciudată, ca şi cum el ştie ceva ce eu nu ştiu.
În fine… “Ce-o fi, o fi”, mi-am zis eu, râzând de scufiţă.
Tipul a plecat, m-am apropiat de bancomat şi chiar acolo, în partea laterală a bancomatului şi unde nu-l puteam vedea… stătea un mop înfipt într-o găleată de ceea ce începuse ca fiind apă şi ajunsese a mirosi a fosă septică…
Oricum, am făcut cea mai rapidă retragere ever.

PS: Înţeleg că n-au lăsat mopul şi găleată în Office pentru a nu le mirosi dimineaţa. Dar, totuşi, să fiu primit într-o bancă ca şi cum m-aş duce la un WC public?…

Îţi iei termopane - vin reprezentanţii firmei, îţi sparg zidurile, îţi montează geamurile grăbit, te lasă cu zidurile belite la propriu şi cu spumă de etanşeizare în valuri.

Noi punem geamuri. Căutaţi un zidar. Sau, dacă vreţi, uitaţi numărul meu şi sunaţi-mă, că fac reparaţii după program.

Dragă nene, te-aş zidi eu pe mata’.

Serios acuma, chiar nu există nici o firmă care pune termopane care să ofere, contra cost dar pe bune, serviciul de a-şi acoperi zgârma sub nişte ciment şi tencuială? Sunt sătul de meseriaşi împuţiţi şi mi-i doresc pe toţi morţi, împreună cu poştaşul care nu-mi livrează recomandatele pe motiv că nu-i place să urce pe scări. Ăsta sper să-şi rupă şi un picior înainte să moară însă… doar aşa, de spectacol.

De-asta:

1. Pentru că sunt incapabili să livreze ceva la timp;
2. Pentru că sunt incapabili să sune la un interfon;
3. Pentru că dacă sună la un interfon şi ăla e stricat, sunt incapabili să sune la un telefon;
4. Pentru că dacă sună la un telefon, sunt incapabili să aştepte mai mult de primul ţâr;
5. Pentru că poate era bip… Aaaa.. scuzele mele;
6. Pentru că sunt incapabili să corecteze singuri sectorul la o adresă;
7. Pentru că dacă totuşi îl corectează, a doua zi uită că l-au corectat şi-l trimit în sectorul iniţial, pentru că aşa e mai bine;
8. Pentru că toţi curierii sunt nişte mari şmecheraşi de cartier, doar că nu-ţi dai tu seama cât de minunaţi sunt pentru că te vizitează;
9. Pentru că sunt gelaţi execrabil;
10. Pentru că nu vor să ofere servicii la standarde ridicate;
11. Pentru că afacerile private din România se cred noile monopoluri, nerealizând vremelnicia situaţiei de creştere economică şi de lipsă a serviciilor profesioniste.

Expresia cea mai potrivită este aceeaşi ca şi pentru idiotul care îţi face mulţumesc din mână după ce ţi-a tăiat calea şi ţi-ai spart nasul apăsând pe frână.
Zâmbind larg, cu o privire radiind înţelegere şi căldură umană, făcându-le zâmbitor cu mâna:

Să fiţi de căcat!

Iar angajaţii lor sunt nimicul nimicului. Prefer Fast Courier cu ai lor curieri ţigani* rapizi care nu fură, că au serviciu, minunaţilor albi şmecheraşi tonţi, proşti, grăbiţi, incapabili să vorbească de la Fan Courier.

*ţigani = termen reprezentând o etnie, utilizat încă din secolul XIV, pe care nu am de gând să-l înlocuiesc atâta timp cât ţiganii între ei tot ţigani îşi zic.

Am râs cu lacrimi când mi-a povestit o prietenă cum scumpa ei bunicuţă de la ţară, căreia i-au cumpărat un kit Digi.TV şi îi plătesc ei abonamentul din Bucureşti s-a trezit cu abonamentul suspendat deşi era plătit la zi.
Şi s-au dus ei şi s-au certat cu cei de la RDS şi i s-a reactivat cartela bunicuţei… Dar, ca orice lucru Made by RDS, cartela a fost activată doar pentru canalele porno. Şi uite aşa a mai durat încă 2 săptămâni timp în care bătrânica din Cucuieţii din Munte nu a avut la dispoziţie decât ce canale porno sunt alea distribuite de RDS.

Şi ne suna bunică-mea şi ne povestea ce filme porno a mai văzut. Nu ne venea să credem.

Sunt, după cum ştiţi mulţi, execrabile; oameni aceia sunt incapabili să respecte intervale orare de doar 4 ore.

Mi se pare o nebunie să pui un Mongrel să asculte direct în loc să foloseşti un proxy, însă băieţii (şi poate şi fetele) de la factureaza.ro o fac.
Înţeleg că face aplicaţia să vă meargă mai repede cu mult decât ar fi mers cu Apache dar veţi avea mai multe erori de la Mongreli blocaţi. Nginx, oameni buni. Face minuni.

curl -I factureaza.ro
HTTP/1.1 200 OK
Server: Mongrel 1.0.1

PS: Keep up the good work. E nevoie de servicii ca acesta.

Pentru că la 16 ore de la sesizare, la 12:20 noaptea au sosit. Au terminat reparaţia în 5 minute şi le multumesc celor 2 noctambuli pentru deranj dar compania pentru care lucrează este şi rămâne varză, furnizând servicii de o calitate slabă!

Next Page →